Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga - tema si viziune asupra lumii

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române din perioada interbelica, alaturi de „Testament“ de Tudor Arhezi si „Joc secund“ de Ion Barbu. Poezia este asezata în fruntea primului sau volum, „Poemele Luminii“ (1919), si are rol de program literar, realizat însa cu mijloace poetice. Poezia este în egala masura o arta poetica si o poezie filosofica de cunoastere. Este o arta poetica, deoarece autorul îsi exprima crezul liric: propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia, si viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie: teme, modalitati de creatie si de expresie, si despre rolul poetului: raportul acestuia cu lumea si creatia, problematica cunoasterii.
Este o arta poetica moderna, pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume si poet-creatie.

Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Basmul particularizeaza categoria fantasticului sub forma fabulosului si a miraculosului. Aceasta presupune ca personajul si lectorul accepta existenta unor alte legi ale naturii decât cele ale lumii reale, obiective, prin care supranaturalul poate fi explicat. Supranaturalul nu provoaca reactii de uimire sau teama. Fabulosul si miraculosul propune o lume care îsi afla explicatiile în ea însasi.
În „Povestea lui Harap Alb”, basm cult apartinând lui Ion Creanga, protagonistul trece printr-o serie de întâmplari miraculoase. Tema basmului este lupta binelui împotriva raului, dar si drumul initiatic al eroului, lucru ce-i da operei caracterul de bildungsroman.
Actiunea basmului este simpla, se desfasoara liniar, prin înlantuire si respecta modelul structural stereotip: o situatie initiala de echilibru (expozitiunea), un eveniment sau o secventa de eveniment care deregleaza situatia initiala (intriga), trecerea probelor (desfasurarea actiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant) si rasplata eroului (deznodamântul).
Timpul si spatiul sunt nedeterminate; din punct de vedere spatial, actiunea debuteaza într-un capat de lume si se sfârseste în alt capat. Actiunea este relatata de un narator omniscient, uneori subiectiv, care alterneaza naratiunea la persoana a III-a cu dialogul.
Citeste continuare pe ebacalaureat.eu

Particularitatile de constructie a unui personaj, dintr-un text narativ, apartinand lui Camil Petrescu : Patul lui Procust

Al doilea roman a lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, apare în 1933 si constituie, pentru literatura româna, un eveniment cu totul novator. Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamenteaza principiul sincornismului prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, relativismul si prin crearea personajului intelectual analitic, în opozitie evidenta cu ideile samanatoriste ale perioadei anterioare.
În conferinta Noua structura si opera lui Marcel Proust, Camil Petrescu teoretizeaza romanul modern de tip proustian si respinge romanul de tip traditional. El opineaza ca literatura trebuie sa ilustreze probleme de constiinta.
„Patul lui Procust” are caracteristicile specifice prozei de factura psihologica: pespectiva narativa faramitata, distinctia între timpul cronologic si cel psihologic, fluxul memoriei involuntare, naratiunea la persoana I, anticalofilismul, introspectia, utilizata, asa cum observa Nicolae Manolescu, nu numai ca un mijloc de autocunoastere, ci si ca un mijloc de cunoastere a celuilalt.
Citeste continuarea pe ebacalaureat.eu

Iona de Marin Sorescu - Opera dramatica

Piesa lui Marin Sorescu, „Iona”, publicata în anul 1968, face parte alaturi de “Paracliserul” si “Matca” dintr-o trilogie dramatica, intitulata „Setea muntelui de sare”.
Împartita în patru tablouri piesa are în prim-plan un personaj simbolic pentru experientele fundamentale ale omului- pescarul Iona.
Marin Sorescu valorifica, într-o forma parodica însa, mitul biblic al pescarului înghitit de peste. Pescarul lui Sorescu este un mucalit care poarta cu sine un acvariu cu câtiva pestisori care “au mai fost prinsi o data”. Iona se afla la inceputul piesei, fara sa stie, în gura unui peste urias si încearca, fara noroc, sa prinda peste. El vorbeste singur, dedublându-se, piesa fiind de la început pâna la sfârsit un monolog pe care scriitorul îl justifica în deschidere: “Ca orice om foarte singur, Iona vorbeste tare cu sine însusi, îsi pune întrebari si-si raspunde, se comporta, tot timpul, ca si când în scena ar fi doua personaje”. La sfârsitul primului tablou, Iona este înghitit de chit, fapt ce echivaleaza cu intriga. Ceea ce urmeaza are, la nivelul constructiei, un caracter repetitiv. Constatând ca a fost înghitit, Iona încearca sa se elibereze: spinteca burta pestelui, dar, dupa un scurt moment când are impresia ca a iesit la lumina, consatata ca se afla în alt peste, mai mare decât cel de dinainte. In cele din urma, Iona se sinucide spunând “razbim noi cumva la lumina”. Piesa este construita intr-o forma aproape muzicala, dupa modelul temei cu variatiuni.
Citeste in intregime aici.

Principalele opere ce trebuie invatate la BAC- Limba Romana

Postam aici principalele opere literare ce trebuie invate la Bacalaureat pentru a putea rezolva subiectul numarul 3:

Basmul cult - Povestea lu Harap-Alb
Nuvela - istorica de factura romantica - Alexandru Lapusneanul
- realist-psihologica - Moara cu noroc
Romanul - traditional - Baltagul
- obiectiv - Ion
- subiectiv (si de analiza psihologica si modern) - Ultima noapte...
- realist-balzacian - Enigma Otiliei
- experientei - Maitreyi
- postbelic - Morometii
Comedia - O scrisoare pierduta
Drama postbelica (parabola dramatica) - Iona
Romantismul - M Eminescu
Prelungiri are romantismului si clasicismului - O Goga sau G Cosbuc
Simbolismul - G Bacovia (Plumb)
Modernismul - T Arghezi (Testament)
-L Blaga (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)
-I Barbu (Din ceas,dedus... ; Riga Crypto si lapona Enigel)
Pentru partea de oral, sa aveti idei:
Traditionalismul - V Voiculesc (In gradina ghetsemani) sau I Pillat (Aci sosi pe vremuri)
Avangardismul - idei
Neomodernismul - N Stanescu (In dulcele stil clasic sau Leoaica tanara,iubirea)
Postmodernismul - M Cartarescu Fundamentele limbii romane (evolutia lb romane)
Formarea constiintei istorice (Cronicarii:G Ureche,M Costin si I Neculce)
Umanismul si Iluminismul
Junimea si T Maiorescu
Dacia literara

O scrisoare pierduta - Comedie

Reprezentata pe scena în 1884, comedia „O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale este a treia dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic.
Prejudecata criticului Eugen Lovinescu despre efemeritatea comediei de moravuri fata de comedia de caracter nu s-a dovedit îndreptatita în timp, comedia „O scrisoare pierduta" fiind actuala si pentru ca mentalitatea unei categorii sociale nu difera prea mult în context românesc de la o epoca la alta. Ambitiile, dorinta de avere, privilegii sau ascensiune sociala nu tin doar de mentalitatea unei epoci. G. Calinescu sustine acest lucru: „Precum exista categorii individuale, exista si tipuri sociologice. (...) Situatiile sunt eterne si se rezolva în limbaj."
Opera literara „O scrisoare pierduta" de I. L. Caragiale este o comedie de moravuri, în care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.
Comedia este o specie a genului dramatic, care stârneste râsul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Personajele comediei sunt inferioare. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri de comic (de situatie, de caracter, de limbaj si de nume).
Cititi in intregime aici.

Particularitatile de constructie a unui personaj într-o nuvela studiata: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

Ca specie a genului epic, nuvela are dimensiuni medii, cu o actune riguros construita în conflict puternic, punând în evidenta personaje complexe bine individualizate. Spre deosebire de povestire, cu care se confunda adeseori, nuvela are urmatoarele trasaturi definitorii: constructia subiectului este riguroasa, personajele sunt deja caractere formate, accentul este pus pe constructia personajelor, nu pe actiune, iar timpul si spatiul sunt clar delimitate.
În literatura româna nuvela a aparut în perioada pasoptista, prima si cea mai importanta fiind nuvela istorica „Alexandru Lapusneanul” a lui Costache Negruzzi. Aceasta este istorica prin tema si din perspectiva formulei estetice cu elemente clasice.
Titlul nuvelei face referire la personajul principal, anticipând conflictul si importanta personajului în opera.
Citeste continuarea aici...

Tema banului intr-un text narativ: Enigma Otiliei de George Calinescu

Tema banului sau a avaritiei este abordata mai ales de catre scriitorii realisti, ce urmareau sa redea cât mai fidel si mai veridic societatea, relatia dintre mediu si individ, consecintele pe care le poate avea acesta asupra comportamentului si caracterului uman.
În literatura franceza, cel care analizeaza urmarile degradante ale dorintei de înavutire, creând personaje memorabile, este Honore de Balzac.
La noi, aceasta tema va fi în centrul unor opere literare ale scriitorilor clasici (“Moara cu Noroc”, “Comoara” de Ioan Slavici, urmarite din perspectiva moralizatoare), dar si din literatura interbelica, semnificativ fiind romanul “Enigma Otiliei” de George Calinescu.
Aparut în 1938, romanul ilustreaza cu precadere programul estetic al lui Calinescu. În conceptia criticului, un roman este viabil în masura în care aduce existenta unei lumi de tipuri. În spirit clasicist, el pledeaza pentru cautarea permanentelor, pentru fixarea universalului si creeaza un roman pentru care alege deliberat formula balzaciana. El reface clasicismul în sensul ca deplaseaza elementele de viziune si de structura spre modernitate.
În acest roman realist autorul încearca sa zugraveasca o fresca sociala (mediul românesc citadin, la începutul secolului al XX-lea) si foloseste ca sursa de inspiratie experienta lui de viata si pe a altora.
Citeste continuarea aici...

Particularitati ale basmului cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Basmul cult îsi are originea în cel popular de la care autorul preia tiparul narativ, dar reorganizeaza elementele stereotipe conform viziunii sale artistice si propriului sau stil. Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular, ceea ce confera oralitate stilului.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicând fabulosul, supranaturalul, care înfatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine si rau se încheie prin victoria fortelor binelui. Personajele îndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca în basmul popular, dar sunt individualizate prin atributele exterioare si prin limbaj. Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. Sunt prezente cliseele compozitionale, numerele si obiectele magice. În basmul cult, stilul este elaborat, se îmbina naratiunea cu dialogul si descrierea.
În literatura universala sunt cunoscute basmele lui Perrault si Anderson, iar la noi ale lui Eminescu, Caragiale, Slavici, Creanga, Delavrancea, etc.
O capodopera a genului, la noi, ramâne „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga, basm publicat în 1877, în revista „Convorbiri literare”.
Citeste continuarea aici...

Tema si viziunea despre lume in nuvela: Moara cu noroc de Ioan Slavici

Specia literara a nuvelei începe sa fie abordata în literatura româna cu precadera în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, în perioada marilor clasici.
Notabila fusese însa în perioada pasoptista, aparitia primei nuvele istorice din literatura româna, devenita si ramasa capodopera, „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, în care viziunea asupra vietii este cea romantica.
În epoca marilor clasici, tipurile de nuvela vor fi diversificate, astfel vom avea nuvela filosofico-fantastica a lui Mihai Eminescu, nuvela realista a lui Ioan Slavici si nuvela psihologica a lui Caragiale.
Creatorul nuvelei realist-psihologice în literatura româna ramâne Ioan Slavici, autorul volumului „Novele din popor”, publicat în anul 1881.
Capodopera volumul este nuvela „Moara cu noroc”, reprezentativa pentru viziunea autorului asupra existentei si mai ales asupra vietii din satul transilvanean.
Continuare pe ebcalaureat.eu

Tema si viziune despre lume într-un roman postbelic

Tema si viziune despre lume într-un roman postbelic: Morometii de Marin Preda

Originalitatea romanului Morometii sta fara îndoiala în noua viziune asupra lumii rurale. Cele doua volume contin povestea unei familii de tarani din Câmpia Dunarii, mai precis, din satul teleormanean Silistea-Gumesti, care cunoaste, de-a lungul unui sfert de secol, o adânca si simbolica destramare.
În volumul I, satul e înfatisat cu câtiva ani înaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, în vara anului 1937, într-o perioada de relativa sau iluzorie stabilitate sociala, perioada în care timpul era foarte rabdator cu oamenii. Spre deosebire de înaintasi, care au vazut satul din Câmpia Dunarii zbuciumat, angajat în actiuni disperate, Marin Preda descrie, în primul volum din Morometii un sat în care nu se petrec drame zguduitoare, formidabile rasturnari si unde nu clocoteste razvratirea. Traiul populatiei din Silistea-Gumesti nu e usor deloc, decât pentru câteva familii înstarite, familiile unora ca alde Aristide, Cotelici, Balosu sau Iocan, dar nici peste masura de amarât nu este. Îi apasa pe multi impozitele, „fonciirea” si alte neajunsuri, dar ele pot fi înca suportate de oameni, care se aduna cu placere duminica, la taifas, în poiana lui Iocan unde citesc ziare, povestesc anecdote, glumesc, angajându-se în adevarate dueluri ale inteligentei.
Silistea-Gumesti este o comuna mare, cu doua biserici, o scoala cu patru sute cincizeci de elevi înscrisi si vreo sapte învatatori. Hotarul comunei cuprinde, loturi mai vaste sau mai restrânse ale taranilor si mosia Maricica, vegheata cu strasnicie de un paznic. În afara de bogatasii satului, care au case mari, taranii ceilalti vietuiesc în case cu doua sau trei camere si chiar în bordeie.

Continuare aici...